40 de proiecte vor participa anul acesta la Maratonul Internațional Sibiu

O săptămână în care mai poți înscrie proiectul la MIS 2019
February 4, 2019
Căsuța din Munți
February 18, 2019

40 de proiecte vor participa anul acesta la Maratonul Internațional Sibiu. După îndelungi dezbateri interne, am decis că mobilizarea exemplară a sibienilor, care au depus pentru această ediție proiecte mult peste așteptările noastre (ca număr și calitate), merită răsplătită. Astfel că vom renunța la procesul de selecție și vom face efortul de a accepta în eveniment toate proiectele depuse și considerate eligibile.

Luni seara, așa cum se întâmplă deja de câteva săptămâni, cineva care se oprea pe trotuarul de vis-a-vis de Noica 57, putea încă să vadă lumina aprinsă și agitație în biroul nostru perfect transparent. E deja trecut bine de 9 și mailul Luciei, colega noastră responsabilă de granturi la Fundația Comunitară, duduie cu aplicații. Atmosfera încărcată e o amestecătură de entuziasm, frică, bucurie și nedumerire. Aveam deja peste 30 de proiecte primite și știam că ultima jumătate de oră până la deadline e timpul preferat al oamenilor de bine. Surpriză sigur nu era, în ultimele săptămâni prin biroul nostru s-au perindat cei mai diverși, entuziaști și colorați oameni din orașul nostru împreună cu ideile lor despre cum să facă mai bun câte un colț din Sibiu. Și ideile s-au șlefuit, o parte din entuziasm s-a mai temperat, altă parte s-a accentuat, proiectele au devenit mai suple și mai aproape de ceva fezabil – credința noastră în umanitatea sibiană a fost încă o dată restabilită. Ne-am conectat cu zeci de oameni, organizații și cauze de care nici nu mai auziserăm – deși credeam în aroganța noastră încă tânără, că le știm pe toate.

Acum aproape 7 ani, când a apărut prima data ideea unei competiții de alergare la care să se strângă fonduri pentru proiecte ale comunității, eram un grup de inițiativă care avea o idee generoasă despre o comunitate mai bună și cam atât. Am întâlnit atunci primele 12 ONG-uri care au decis să vină alături de noi. A apărut Semimaratonul, care a sprijinit apoi înființarea Fundației Comunitare Sibiu, în octombrie 2012, și astfel deveneam noi la rândul nostru o organizație. Pe măsură ce am început să creștem evenimentul, am înțeles tot mai bine rolul de fundație comunitară, felul în care putem crește comunitatea sibiană, crescând capacitatea și numărul organizațiilor și persoanelor capabile să producă schimbările de care e nevoie. Ne-am asumat acest rol, de organizație de infrastructură, ce stă în spatele scenei și îi sprijină pe cei care știu, vor și pot.

Este credința noastră că un ecosistem puternic și divers de organizații (non-guvernamentale, companii, instituții), grupuri de inițiativă și huburi este ceea de ce au nevoie un oraș și o comunitate pentru a se dezvolta. Așa am ajuns mai târziu la misiunea și viziunea noastră: Conectăm cu sens, resursele de bine ale Sibiului, pentru o comunitate vie, în orașul din care n-ai mai pleca.

Chiar dacă în cei 7 am crescut programe cu impact cum sunt Științescu, YouthBank sau CitySense, Maratonul a rămas pentru noi reperul cel mai important și vehiculul cu care ajungem la cea mai mare parte a comunității. Motiv pentru care echipa fundației, alături de colaboratorii noștri apropiați, lucrăm la el pe tot parcursul anului. Oricât ar suna de clișeu, imediat ce se termină ediția curentă, cât e încă proaspătă în minte, începem cu evaluarea și apoi propunerile de îmbunătățiri pentru anul următor. Ne uităm din cel puțin două perspective mari: din cea a evenimentului sportiv (partea mai vizibilă) și cea a comunității (proiectele, organizațiile și cum putem crește susținerea și impactul lor). Nu voi vorbi prea mult despre componenta sportivă, aici partenerii noștri Grey Projects, prin Sergiu Olteanu, și Clubul Sportiv Comunitar Sibiu, prin Dani Troancă, fac în fiecare an pași importanți spre competiția de nivel european pe care ne-o dorim.

După ce toate urmele noastre din Piața Mare sunt șterse, începem cu recuperarea tuturor donațiilor promise de susținători, apoi oferim banii ONG-urilor prin contracte de finanțare nerambursabilă și monitorizăm implementarea proiectelor, care de multe ori sunt întinse pe mai mulți ani, așa cum a fost proiectul Adăpostului Animal Life, pentru care s-au strâns fonduri timp de 3 ani și apoi încă 1 an a fost necesar pentru ca adăpostul să-și primească primii locatari canini.

Suntem interesați mai ales de felul în care sunt gândite proiectele din faza lor incipientă, de nivelul lor de claritate, de fezabilitate și impact, dar și de măsura în care acestea răspund unor nevoi reale ale comunității. Este un proces anevoios, ideile ajung la noi de multe ori într-o fază nefinisată, multe sunt naive sau superficiale, uneori unele pot avea chiar urmări negative. Pe măsură ce echipa fundației a acumulat experiență, am încercat să dezvoltăm tot mai multe instrumente și procese prin care să ne asigurăm că cele mai bune proiecte ajung în fața comunității și, în același timp, să nu blocăm accesul celor care au spirit de inițiativă, dar sunt foarte la început. E un mers pe sârmă în care de multe ori e dificil să ne ținem echilibrul, cu atât mai mult cu cât mare parte din rezultate nu sunt în controlul nostru, ci al celor cu care lucrăm. Am trecut printr-o gamă largă de experiențe cu cele aproape 200 de proiecte pe care le-a susținut Maratonul până acum: de la proiecte care au salvat mii de vieți la altele care nu s-au implementat niciodată din cauze tehnice sau de evaluare greșită a riscurilor atașate. Ca garanți în fața donatorilor și a comunității, nu e niciodată simplu să vedem că proiectele nu se implementează la parametrii doriți, însă am învățat să înțelegem cum, la fel ca în viață, lucrurile nu merg tot timpul conform planurilor.

Între timp, ne-am dezvoltat tot mai mult capacitatea de a pune întrebările corecte și a ne asigura că proiectele care ajung în fața alergătorilor au cele mai bune șanse de a se implementa atunci când reușesc să-și îndeplinească obiectivele de strângere de fonduri. Am înțeles și că riscul ca unele dintre proiecte să nu se implementeze exact ca în planurile inițiale este unul pe care merită să ni-l asumăm pentru beneficiile pe care le avem dând posibilitatea oamenilor să-și urmeze visele.

Așa a apărut și ideea unui proces de selecție, din dorința de a crește calitatea și consistența proiectelor folosind constrângerile unui concurs de proiecte. Și am putut urmări, an de an, cum aceste constrângeri au generat o abordare mai serioasă în aplicațiile citite și o rată mai bună de implementare a proiectelor. De regulă, proiectele care nu treceau de selecția juriului erau cele care aveau probleme grave de proiectare, buget sau fezabilitate.

În aceste ultime săptămâni am simțit însă că s-a întâmplat ceva nou: în toată criza evidentă prin care trece societatea românească în ultimii ani, spiritul maratonului și al Sibiului a reușit cumva să răzbată. Oamenii nu s-au resemnat și au devenit mai puțin implicați ci din contra, am putut observa în acest an, pe lângă organizațiile cu experiență ce au crescut în paralel cu maratonul, cum tot mai mulți profesori, părinți, tineri, oameni din instituții aleg să iasă din zona lor de confort și să propună mici proiecte: o pianină pentru Liceul de Arte, un loc de joacă pentru grădinița din cartier, o bibliotecă pentru școala din Săcădate sau servicii pentru persoane cu dizabilități.

O să aleg să fiu patetic în continuare, dar uneori, dacă ești foarte atent, poți simți plăcile tectonice cum se mișcă. Cam asta e senzația pe care am avut-o: parcă am putut vedea comunitatea sibiană cum s-a mișcat puțin sub picioarele noastre și, cumva, a trecut la nivelul următor. Poate părea un lucru mic, însă, pentru domeniul nostru de activitate, faptul că în acest an am primit 41 de propuneri și am putut interacționa cu atâția oameni fabuloși, interesați de aproapele lor, este o mare victorie civică.

Am decis astăzi să ne încălcăm propriile reguli și să nu mai lăsăm în afara maratonului niciun proiect pe care îl considerăm fezabil și asta pentru că, cu foarte mici excepții, toate proiectele primite abordează probleme reale ale comunității și au în spate sibieni cu energie, gata să le facă să se întâmple. A fost o decizie dificilă care presupune să renunțăm la toată munca pusă în spatele procesului de selecție și, mai mult de atât, să ne asumăm încă mai multă muncă: să ducem toate aplicațiile la un punct bun și apoi să lucrăm cu 40 de organizații pentru următorul an. Alegem să ne asumăm și noi aceste riscuri, pe care cei care ne-au trimis proiectele și le-au asumat deja, știind din capul locului că nu toate vor ajunge la linia de finish și că vom avea cu toții și mai multe nopți nedormite. Toți vor avea nevoie de susținerea comunității, va fi lung, obositor și greu, dar va merita.

Tragem aer în piept și ne oprim pentru câteva minute. Peste o săptămână, pe 20 februarie, dăm drumul înscrierilor pentru Maratonul Internațional Sibiu, maratonul nostru.

 

#lasamurme


Ciprian Ciocan

Director executiv
Fundația Comunitară Sibiu